Metal Gear Rising Revengeance Review: răsfăţ pentru PC

| 24.01.2014
Metal Gear Rising Revengeance Review: răsfăţ pentru PC

Ce gamer nu a auzit de seria de jocuri Metal Gear, creaţia maestrului designer Hideo Kojima? Evident, cei care nu au aflat de existenţa acestei serii sunt foarte puţini, iar cei care o cunosc vor fi uimiţi să afle că PC-ul tocmai a primit un nou joc din această franciză, la aproape 12 ani după ultima apariţie din serie pe această platformă.

Pentru unii, această revenire pe PC este atât o minune cât şi o dezamăgire, căci Metal Gear Rising: Revengeance este un joc atipic pentru seria de bază din care face parte, asta deoarece nu avem de a face cu încă un joc stealth, ci cu unul mult mai energic, de tip hack and slash, ce încurajează luptele directe şi intense. Trecând peste prejudecăţile de tipul “nu există Metal Gear dacă nu e stealth”, Revengeance merită fiecare secundă de joc şi fiecare bănuţ investit, iar în continuare vă voi spune de ce.

Metal Gear Rising Revengeance

Personajul principal al acestui nou joc (care, apropo, a fost dezvoltat de Platinum Games – studio responsabil pentru jocuri precum Bayonetta, MadWorld sau Vanquish) este Raiden, un cyborg cu care am mai facut cunoştinţă în titlurile precedente. El mânuieşte sabia ca şi cum ar fi o extensie naturală a sa şi reuşeşte să îşi folosească agilitatea pentru a nimici chiar şi roboţi de zeci de ori mai mari decât el.

Sabia lui Raiden este extraordinar de puternică, capabilă chiar să taie tancuri şi roboţi metalici în două. Iar faptul că protagonistul ştie să îi folosească la maximum capabilităţile îi va permite acestuia să îşi croiască drumul către răzbunare.

Metal Gear Rising Revengeance

Povestea nu este deloc specială, de multe ori nu pare să aibă mult sens , iar pe măsură ce trec capitolele jucătorul începe să înţeleagă faptul că misiunile sunt mai degrabă nişte scuze pentru ca Raiden să îşi folosească din nou sabia din dotare pentru a tăia nişte bucăţi de carne sau metal.

Dacă tot v-am spus despre săbii, trebuie să aduc în discuţie faptul că luptele sunt întotdeauna foarte reuşite şi distractive, mai ales datorită modului simplist dar de efect în care se desfăşoară. Mecanica de luptă este simplă: Un buton pentru atacuri uşoare, un buton pentru atacuri puternice. Cu câteva momente înainte de atacul unui adversar, un indicator luminos de pe corpul inamicului se aprinde. Apoi este treaba jucătorului să apese tastele directionale ca şi cum ar merge spre inamic, şi să ţină apăsat butonul de atac uşor. Aceasta este singura metodă de parry, adică de blocare a atacului inamic şi eventual de contraatac.

Metal Gear Rising Revengeance

Cele două butoane de atac pot fi şi combinate în succesiuni diferite pentru a declanşa mişcări de luptă speciale. Există foarte multe mişcări spectaculoase şi fiecare impact se simte puternic. Există şi un set de arme secundare ce pot fi folosit de Raiden, precum grenade sau lansatoare de rachete, dar sabia rămâne în centrul atenţiei pe tot parcursul jocului.

De departe cea mai interesantă funcţie din Metal Gear Rising: Revengeance este aşa-zisul Zandatsu, un fel de power-up cu timp limitat în care Raiden îşi poate dezlănţui furia tăindu-şi inamicii în bucăţi mai mici sau mai mari, într-un slow motion extrem. Tăierea inamicilor se poate face prin mişcarea mouse-ului (sau stick-ului analog) la unghiul dorit. Rezultatul este întotdeuna uimitor: pot fi tăiate zeci de bucăţi din fiecare inamic, iar efectul vizual este superb. Dacă jucătorul taie cu grijă, anumite părţi din corpul unui adversar oferă componente ce permit reîncărcarea barei de viaţă şi achiziţia de upgrade-uri.

Metal Gear Rising Revengeance

Atmosfera dată de tipologia personajelor, de muzică şi de efecte sonore este una foarte plăcută şi antrenantă, fapt ce permite transpunerea rapidă a jucătorului în mediul de joc, fără vreo pretenţie de realism. În acest joc este vorba de distracţie pură, iar nenumăratele momente tipic japoneze în care Raiden realizează acţiuni incredibile (de exemplu, sare cu picioarele pe rachete care vin spre el) nu sunt deloc deranjante şi creează o legătură şi mai intensă cu personajul.

Jocul beneficiază şi de un sistem de free running prin apăsarea unui buton, dar nu are nici pe departe fluiditatea celor mai recente titluri din seria Assassin’s Creed. Totuşi această funcţie funcţionează şi permite abordarea pe verticală a unor zone din joc.

Metal Gear Rising Revengeance

Design-ul nivelurilor este foarte liniar, însă se pretează pentru genul de joc abordat. În schimb, poate unul dintre cele mai deranjante aspecte este faptul că în anumite circumstanţe jocul ”montează” pereţi invizibili care nu îi permit lui Raiden să iasă din zona restrânsă în care se află până nu îşi ucide inamicii sau nu realizează obiectivul misiunii.

Grafica nu este de top, nu utilizează cele mai noi tipuri de efecte, pare pe alocuri ştearsă, dar se potriveşte cu stilul fantezist al jocului şi adaugă beneficiul unei rulări cursive chiar şi pe calculatoare mai slabe.

Metal Gear Rising Revengeance

Controlul din mouse şi tastatură este destul de bine implementat, mai ales în condiţiile în care jocul este o portare de pe console. Totuşi, datorită unor mici dificultăţi de control al camerei din mouse, recomand să jucaţi Revengeance cu un gamepad. Dacă nu aveţi unul la dispoziţie, vă puteţi obişnui cu siguranţă şi cu tastatura şi mouse-ul.

Cred cu tărie că Metal Gear Rising: Revengeance este un hack and slash de excepţie şi nu pot decât să mă bucur că a apărut şi pe PC. Chiar şi dacă punem la socoteală doar mecanica Zandatsu acest joc merită fiecare bănuţ. Dar jocul nu este doar atât. El este o capodoperă în adevăratul sens al cuvântului şi merită încercat de orice iubitor al jocurilor de acţiune.

Metal Gear Rising Revengeance

Părţi pozitive
  • Metal Gear pe PC
  • Zandatsu
  • acţiune spectaculoasă
  • optimizare tehnică foarte bună
Părţi negative
  • control stângaci al camerei din mouse
  • implementarea de pereţi invizibili în spaţii deschise