Little Nightmares 3 Review: dependent de reușitele trecutului

În ciuda faptului că au trecut câteva luni de la apariția pe piață a acestui joc, nu l-am putut trece cu vederea, deși abia acum am avut timpul necesar pentru a ne ocupa de el. Și asta pentru că în scurt timp va fi lansat și Reanimal, un titlu foarte similar cu seria de față, dezvoltat de Tarsier Studios, cei din spatele primelor două titluri Little Nightmares. Da, este adevărat: Little Nightmares 3 a fost produs de un alt studio, Supermassive Games, la rândul său specializat pe titluri horror (vezi Until Dawn sau întreaga serie The Dark Pictures Anthology).

„Pot să-ți copiez tema?”

Vestea bună este că Supermassive Games putem spune că și-au făcut lecțiile în privința așa-zisului „look and feel” al seriei Little Nightmares, cei care încearcă pentru prima oară acest al treilea joc urmând să se simtă, imediat, „ca acasă”. Adică ca într-un Little Nightmares. Atmosfera rămâne apăsătoare, personajele (cel puțin cele principale) au un anumit farmec specific, decorurile se încadrează în linia trasată de predecesori, iar atât platforming-ul, cât și puzzle-urile, au un aer similar cu ceea ce întâlneam în precedentele două titluri ale seriei.

Aceasta familiaritate are însă două tăișuri: mai mereu ai senzația că, pur și simplu, ai mai făcut lucrurile acestea și în jocurile precedente ale seriei. Cu foarte puține excepții, din Little Nightmares 3 lipsesc momentele acelea memorabile, unde titlurile produse de Tarsier Studios excelau. Spre exemplu, așa-zișii „boși de nivel” din Little Nightmares 3 sunt… fie inofensivi (vezi primul capitol), fie copiați din jocurile precedente (capitolul al doilea). Și asta dintr-un total de patru capitole amărâte, prin care treci „ca prin brânză” în nici cinci ore.

Co-op incomplet și dăunător

Și asta pentru că noutatea completă adusă de Little Nightmares 3, adăugarea unei componente co-op, este și cea mai mare slăbiciune a jocului. Încă de la început ești pus să alegi dintre cei doi protagoniști: „băiețelul” Low și “fetița” Alone, fiecare cu propria unealtă specială (arc, respectiv cheie franceză), utilă pentru a neutraliza anumiți inamici sau pentru a deschide noi căi de a progresa.

Pe lângă durata ridicol de mică a jocului, modul co-op nu funcționează decât online, fără a putea fi parcurs de doi jucători pe aceeași consolă sau pe același PC. Mai mult, progresul este separat de cel single player, deși avem de-a face fix cu aceeași campanie în ambele cazuri. Iar caracterul identic al celor două moduri de joc (single sau co-op) sabotează o mulțime dintre puzzle-urile jocului: în loc să-ți pună mintea la contribuție, acele puzzle-uri își pierd imediat din farmec când încep să fie rezolvate, măcar parțial, de personajul controlat de AI (în single player).

La final

Adăugați acestor stângacii și lipsa de personalitate profundă a acestei a treia aventuri din serie, total dependentă de formula inventată de Tarsier, dar și unele inexactități în secvențele de platforming, pentru a crește și mai mult dezamăgirea generată de acest joc. Pur și simplu, “personalitatea” studioului Supermassive Games nu se face simțită decât foarte rar (vezi scena “trenulețului groazei” din capitolul al treilea), în ciuda experienței deosebite pe care noul producător o are în domeniul jocurilor horror.

Măcar în ceea ce privește latura tehnică din Little Nightmares 3, nu am întâmpinat probleme majore: jocul arată decent și rulează la fel, pe o consolă PlayStation 5. Puteți opta din nou între un mod Fidelity, la o rezoluție mai crescută, sau Performance, la 60 fps. Ambele reprezintă variante cât se poate de competente, mișcările mai greoaie ale personajelor și inerția acestora diminuând din neajunsul înjumătățirii framerate-ului.

Concluzie

Merită jucat Little Nightmares 3? Dacă împrumutați discul sau cartridge-ul de Switch de la vreun prieten, vă puteți pierde 3-4 ore cu el. Dacă trebuie cumpărat însă, l-aș putea recomanda doar fanilor înrăiți ai seriei, pentru a-și completa colecția. Restul pot să mai aștepte până la o reducere serioasă de preț sau, de ce nu, să încerce demo-ul gratuit pentru Reanimal, pentru a simți ce pare cu adevărat o evoluție pentru “formula” Little Nightmares.