Far Cry Primal Review: regele junglei preistorice

Autor: Cosmin Aionita | 12.04.2016
Far Cry Primal Review: regele junglei preistorice

Înaintea lansării lui Far Cry Primal, am avut ocazia de a participa la un eveniment de preview pentru acest joc, articolul rezultat în urma acestei scurte sesiuni de testare dovedindu-se a fi surprinzător de reprezentativ şi pentru calitatea produsului final. Cu alte cuvinte, Far Cry Primal este unul dintre titlurile bune ale primei jumătăţi din 2016, pe care îl recomandăm călduros.

Totuşi, având în vedere că astăzi se lanseaza un prim update important pentru Far Cry Primal (modul de joc Survivor, alături de texturile 4K pentru ediţia de PC a jocului), am decis să ne întoarcem un pic privirea către creaţia celor de la Ubisoft Montreal şi să trasăm o paralelă între concluziile preliminare reieşite din preview şi părerile finale pe care ni le-a lăsat versiunea completă a jocului.

Far Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

În primul rând, un titlu Far Cry nu ar mai fi demn de renumele seriei dacă locul ales de producători pentru acţiunea jocului nu ar fi unul spetaculos şi cu o anumită doză de farmec exotic. Astfel, după ce am avut ocazia să vizităm savanele africane, insule tropicale şi înzăpeziţii munti Hymalaya, Far Cry Primal poposeşte în preistorie, cu 10 000 de ani înaintea erei noastre, într-o locaţie geografică suspect de apropiată de România de azi.

După cum aminteam şi în preview, Ubisoft a depus un efort considerabil pentru a da întregului decor şi personajelor din Far Cry Primal o puternică impresie de autenticitate, mergându-se până la a recrea un limbaj preistoric, cu mai multe dialecte pentru fiecare trib din joc: Wenja, Udam şi Izila. Pe de-o parte, după cum am amintit, această decizie, deşi conferă autenticitatea dorită, ştirbeşte un pic din identitatea personajelor din Far Cry Primal. Spre exemplu, după terminarea jocului nu cred că veţi rămâne în memorie cu vreun personaj din Far Cry Primal în afara şamanului (interpretat de T.J. Carson, vocea lui Kratos din seria God of War) şi, poate, a lui Urki, de departe cea mai amuzantă figură din joc.

Far Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Şi aici exclud din discuţie chiar şi cele două personaje negative – Ull, liderul tribului Udam şi Batari, preoteasa ce conduce tribul Izila. Seria Far Cry are o tradiţie în a propune personaje negative sărite de pe fix, evidenţiate, pe lângă comportamentul instabil, şi de un mod de a comunica aparte. Şi, din păcate, atunci când trebuie să citeşti tot timpul subtitrări pentru a înţelege despre ce este vorba, o parte din farmecul acestor personaje dispare. Din nou, singurul personaj care depăşeşte această graniţă, fiind instant reconoscibil doar după glas, rămâne Urki, un soi de caricatură şi nicidecum un protagonist important al poveştii din Far Cry Primal.

Asta probabil pentru că povestea din Far Cry Primal nu este relatată într-un mod tocmai tradiţional. În mai toate jocurile open world, inclusiv în cele precedente realizate de Ubisoft, povestea avea un fir principal, misiunile de Story fiind marcate clar pe hartă, la fel de evidente fiind şi misiunile opţionale sau secundare. Ei bine, Primal se departează un pic de acest concept, firul narativ fiind mai degrabă conceput într-un mod modular, cu mini-poveşti (serii de misiuni) pentru fiecare personaj pe care Takkar (eroul principal) îl întâlneşte în lumea preistorică din valea Oros.

Far Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Astfel, se poate ajunge la situaţii în care aceste misiuni nu sunt abordate tocmai în ordinea prevazută de producători, sfârşind câteodată şi prin invingerea ambelor triburi inamice fără ca jocul să prezinte secvenţa de încheiere şi lista de credits. Mai grav este că, în anumite situaţii, te uiţi la hartă şi nu înţelegi ce ai de făcut pe mai departe, pentru că nu mai există nicio astfel de misiune principală pe ecran. Design-ul semi-obtuz menţionat mai devreme duce la cazuri nefireşti în care, în ciuda finalizării unui număr de misiuni dintr-o anumită ramură, nu îndeplineşti condiţiile pentru a le debloca pe următoarele, din aceeaşi ramură.

Mai grav este atunci când progresul îţi este stopat de necesitatea de a construi, prin intermediul sistemului de crafting din joc, colibe pentru aliaţi (sau upgrade-uri pentru acestea). Deşi străbatarea la picior a mediului de joc din Far Cry Primal este „fun”, fauna fiind bogată, iar interacţiunile dintre animale şi locuitorii văii Oros câteodata amuzante, câteodata previzibile, uneori de-a dreptul surprinzătoare, pur şi simplu devine obositor când, a n-a oară, te vezi nevoit să culegi x copăcei sau y pietre pentru a îndeplini condiţiile necesare de crafting.

Far Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Poate că şi unele misiuni ar fi trebuit să aibă acea doză de excentricitate caracteristică mai vechilor titluri din serie. Sigur, există misiuni foarte reuşite (cum vă sună colecţionarea de excremente de rinocer pentru a fi folosite într-un scop… nobil?!?), însă parcă nu strica mai multă adrenalină în design-ul unora dintre misiuni. Parca m-aş fi aşteptat şi la nişte scenarii mai ieşite din realitatea istorică, à la Rahan, care s-ar fi potrivit ca o mănuşă universului din Far Cry Primal. Poate data viitoare.

Totuşi, nu as vrea să fiu înţeles greşit: în ciuda acestor neajunsuri, ne-am distrat în Far Cry Primal, jocul fiind plin ochi de obiecte colecţionabile, misiuni de vânătoare, tabere inamice ce trebuie cucerite şi alte activităţi menite să evidenţieze natura sa open world. Mare parte din acest merit îl au animalele, mai ales pe care le poţi îmblânzi şi folosi drept aliaţi: nimic nu se compară cu asaltul unui sătuc inamic alături de ursul tău aproape invincibil.

Far Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Şi pentru că tot am adus aminte din nou de mediul de joc, la câteva zile după lansarea jocului, şi-au făcut apariţia nişte acuze conform cărora Far Cry Primal foloseşte aceeaşi hartă din Far Cry 4, un pic modificată. Trebuie să mărturisesc cu mână pe inimă, că, deşi atunci când compari reprezentările privite de sus ale hărţilor celor două jocuri poţi identifica unele asemănări, atunci când am jucat nu am simţit absolut nicio similitudine între mediul de joc din Primal şi cel din titlul precedent al seriei.

Aşadar, consider această plângere o problemă falsă, de care nimeni nu se va lovi cu adevărat pe parcursul jocului, mai ales în condiţiile în care Far Cry Primal pune accentul pe deplasarea pe jos, în timp ce Far Cry 4 favoriza mijloacele de transport motorizate.

Far Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Far Cry PrimalFar Cry Primal

Un ultim aspect pe care vreau să-l ating este legat de grafică, unde, în preview-ul lui Far Cry Primal, am avut câte ceva de comentat referitor la lipsa de detaliu a unor texturi. Din păcate, această problemă rămâne valabilă şi pentru varianta finala a jocului, unele texturi nefiind nici pe departe atât de detaliate pe cât ar fi trebuit să fie. În rest, Far Cry Primal se prezintă mulţumitor din punct de vedere grafic, neputând fi considerat însă premiant la această categorie. În schimb, jocul celor de la Ubisoft Montreal se mişcă bine, fără scăderi de framerate deranjante.

Aşadar, după cum am prevăzut şi în preview-ul de la începutul anului, Far Cry Primal păstrează ADN-ul unui titlu open world bun, al unui joc deosebit de antrenant şi amuzant în unele situaţii, în ciuda unor modificări ale formulei caracteristice seriei, care s-ar putea să nu fie pe placul tuturor.

Far Cry Primal

Părţi pozitive
  • feeling-ul unui joc Far Cry
  • limbaj şi atmosferă autentice
  • faună şi posibilitatea de a îmblânzi animale
  • gameplay open world distractiv
Părţi negative
  • structură ciudată a poveştii şi ramurilor de misiuni
  • câteodată implică prea mult crafting
  • unele texturi dezamăgitoare