Star Wars: The Old Republic Review: Sinteza online a RPG-urilor BioWare

| 25.01.2012
Star Wars: The Old Republic Review: Sinteza online a RPG-urilor BioWare

De la primul anunţ şi până la lansarea din decembrie, aşteptarea a fost dulce-amară: pe de o parte era curiozitatea de a vedea ce iese din poate singura licenţă care avea şanse să detroneze World of Warcraft; pe de altă parte, era tristeţea că nu voi juca un Knights of the Old Republic 3 (numita serie fiind printre preferatele mele), ci un MMO. În mod evident primează raţiunile financiare în ceea ce priveşte alegerea genului jocului, iar cu un publisher precum EA în spate nici nu se putea altfel. Totuşi, se vede în SWTOR că Bioware ştie să facă RPG-uri, dar n-are experienţă pe partea MMO, aceasta din urmă fiind alcătuită din „lucrurile comune” popularizate de WoW. Adăugirile sunt puţine, noutăţi nu prea există, avem practic un joc single player grefat pe mecanicile multiplayer-ului masiv.

Prima alegere este între cele două facţiuni clasice ale universului Star Wars: Empire sau Republic şi, din câte am înţeles de la alţi jucători, deocamdată e cel puţin la fel de „gay” ca Twilight să joci Jedi, majoritatea învăţăceilor înclinând spre partea întunecată a Forţei. Ce-i drept, luptele nebune care urmează numai de pacea absolută din codul Jedi nu ţin, aşa că un Sith pare o alegere mai logică. După selectarea rasei, treci la clase (diverşi Jedi sau Sith, Bounty Hunter, Smuggler în stilul Han Solo, Trooper sau Imperial Agent).

Star Wars The Old Republic

Indiferent de combinaţie, vei începe una dintre cele opt linii narative cu dialoguri vorbite, iar cei care au jucat Mass Effect vor recunoaşte imediat sistemul rotiţei de unde alegi răspunsuri bune, rele sau neutre. În funcţie de aliniament, nu prea îţi iese mare lucru dacă încerci să rămâi neutru pentru că accesul la anumite tipuri de echipament se deblochează doar dacă înaintezi pe calea bună sau rea. În acest moment, nivelul maxim este 50, pleiada de misiuni incluzând şi ceva romantism, intrigă politică şi alegeri ce se vor dramatice şi influenţează evenimentele viitoare.

Totuşi, deşi aceste dialoguri extinse, detaliate, sunt un element inedit într-un MMO, ele au şi părţi mai slabe: cantitatea enormă le-a transformat în banalităţi, în „revolte” verbale generice deloc ajutate de animaţiile lipsite de fluiditate şi variaţie; în plus, în afară de poveşti, sistemul dialogurilor a fost extins la absolut orice misiune, ceea ce ajunge să plictisească la un moment dat.

Star Wars The Old Republic

Odată ce te apuci de lucru, la nivelul 10 ai de ales între două clase avansate, ceea ce va definitiva construcţia viitoare a personajului. Aş fi preferat şi o posibilitate de cross-class skills, contra unui cost serios, desigur, pentru că de multe ori ai vrea o abilitate a unei clase (doar una), care îţi place enorm, dar nu ţi-ai alege acea clasă doar pentru ea. Jocul se deschide şi mai mult după ce obţii accesul la flotă şi la nava ta personală, apoi la Flashpoint-uri (dungeons, de fapt), PvP (Warzones sau în lumea normală, dacă ai ales un server PvP) şi lupte spaţiale (un mini-joc arcade, single player, în care trebuie să distrugi un anumit număr de nave inamice într-un timp limitat).

Zonele de război vin cu trei tipuri de joc, oarecum în stilul unui FPS: Hutball – două echipe încercă să intre în posesia unei mingi pe care să o ducă în baza adversarilor; Alderaan – hartă de dominare, unde totul depinde de controlul a trei tunuri anti-aeriene care să distrugă nava inamică; Voidstar – pe ture, echipele atacă sau apără puntea de comandă a unui Imperial Battle Cruiser eşuat. Totul este însă aleatoriu, nu poţi alege modul de joc, nici cu cine să intri în luptă – toţi jucătorii sunt duşi automat la nivelul 49.

Star Wars The Old Republic

Star Wars: The Old Republic încearcă să se adreseze şi jucătorilor care apreciază MMO-urile, dar nu şi partea online, prin intermediul companionilor AI. La un maximum de şase, îi poţi folosi pentru colectarea de resurse (un mod bun de a tăia din continuul grinding specific acestor jocuri) sau să te ajute în lupte, un ajutor absolut necesar odată ce treci cam de nivelul 20. Dezvoltarea relaţiilor cu însoţitorii poate fi bună sau rea, la un nivel redus ei reacţionând la acţiunile tale (oarecum în stilul KotOR) şi chiar aduc misiuni proprii, deşi nu au linii narative proprii atât de dezvoltate precum cele din Dragon Age.

Şi da, poţi juca de unul singur în mare parte, dar adunarea în grupuri este necesară dacă vrei să ai succes în zonele de elită, unde se prezintă misiunile Heroic sau dacă vrei să scurtezi de un cap boss-ul prezent pe fiecare planetă. Chiar dacă partea specifică MMO nu este cu mare lucru diferită de WoW, când ajungi la lupte şi abilităţi te simţi parte a universului Star Wars şi nu doar din cauza abundenţei de săbii laser cu bâzâitul lor specific.

Star Wars The Old Republic

Locaţii faimoase (de la Korriban la Nar Shaddaa), rasele tipice (din fericire, niciun Gungan până acum) şi excelenta coloană sonoră contribuie la atmosferă, pe lângă fiorul dat de un Lightning bine plasat şi toată pleiada de Forţe ofensive sau defensive. Lumile deschise ca Alderaan sau Tatooine sunt destul de banale grafic, dar măcar oferă spaţiu de respirat şi iluzia unei libertăţi de mişcare, spre deosebire de Coruscant sau Nar Shaddaa, pline de coridoare peste coridoare.

Tehnic vorbind, la un joc de asemenea dimensiuni nu se putea să nu existe bug-uri şi diverse probleme de balansare. Ultimul eveniment de pe Ilum, repede rezolvat de un patch demonstrează că sunt multe lucruri de lustruit în continuare; totuşi, n-am avut lag, nici n-am aşteptat 100 de ani intrarea într-o zonă PvP. Interfaţa s-ar putea însă să devină neîncăpătoare pentru grămada de abilităţi, upgrade-urile de inventar sunt cam scumpe, n-am prea putut modifica tastele după gustul meu, iar de macro-uri încă nu poate fi vorba. Dincolo de toate astea, experienţa Star Wars: The Old Republic este distractivă, are „aroma” Războiului Stelelor care ne-a însoţit multora copilăria, dar să nu căutaţi o revoluţie. Star Wars: The Old Republic foloseşte mecanismele deja clasice ale MMO-ului, dar pune pe deasupra o poveste care să te motiveze şi e foarte posibil să fie cam ultimul joc online pe care oamenii să fie dispuşi să dea bani pe termen cel puţin mediu.

Star Wars The Old Republic

Această prezentare a fost realizată pe baza unei versiunii digitale a jocului, versiunea retail a lui Star Wars: The Old Repulic urmând să fie lansată oficial în România abia în această primăvară.

Părţi pozitive
  • atmosfera Star Wars
  • sistemul însoţitorilor
  • opt linii narative diferite, cu dialoguri vorbite
  • lupte variate şi mult conţinut
Părţi negative
  • misiunile sunt prea mult de tipul “du-te şi adu şi omoară”
  • instanţele lasă cam goale zonele deschise
  • luptele în spaţiu puteau fi mult mai mult decât un arcade single-player