Outlaws + Handful of Missions Remaster Review: lecție de istorie, doar pentru pasionați

La un moment dat, pe drumul dintre copilărie și viața de adult, ființele umane încep să-și dea seama, fiecare în parte, ce subiecte le stârnesc interesul și le captează atenția. Astfel, în școală unii au înclinații către matematica, alții se înțeleg mai bine cu fizica, în timp ce o altă categorie preferă limbile străine, limba maternă sau, de ce nu, au inclinații artistice sau atletice. Odată încadrat pe un astfel de “culoar” în viață, interesul pentru celelalte scade, fiind evident că, pentru respectiva persoană, acestea din urmă nu mai reprezintă priorități. La fel și cu jocurile video: dacă ai făcut primii pași în gaming în anii ’90 și te-au vrăjit shooterele acelor vremuri, acest remaster pentru Outlaws ți se adresează. Dacă nu, nu.

Un joc controversat chiar și în anii ’90

Păstrând analogia cu activitățile școlare, am putea spune că Outlaws + Handful of Missions Remaster este, precum alte remasterizări ale celor de la Nightdive Studios, o lecție de istorie în ceea ce privește first person shooterele anilor ’90. Doar că un capitol nu neapărat la fel de important precum a fost DOOM, Quake sau, dacă ne uităm în curtea aceluiași producător responsabil și pentru acest joc, Dark Forces. În primul rând, Outlaws venea abia în 1997, după titluri precum DOOM, Heretic sau Duke Nukem 3D și, mai important, după Quake. Deci nu prea avea cum să impresioneze, mai ales în condițiile în care utiliza un motor grafic învechit, Jedi din Dark Forces, limitat la sprite-uri 2D într-o eră în care tot mai multe jocuri făceau pasul către 3D. Totuși, pentru pasionații genului și ai erei, Outlaws are meritele sale, despre care vom discuta un pic mai târziu.

De altfel, în momentul apariției lui Outlaws, țin minte că reacțiile publicațiilor de profil au fost polarizante: unii îi lăudau pe cei de la LucasArts pentru a avea curajul de a încerca ceva nou, adăugând o componentă narativă puternică într-un shooter (nu prea găseai așa ceva la vremea respectivă); alții, dimpotrivă, nu înțelegeau de ce un studio renumit pentru jocurile sale de aventură și-a pierdut timpul cu un shooter și așa depășit din punct de vedere tehnologic.

Remasterizare peste așteptări

Iar în această arie tehnologică intervin, cel mai des, cei de la Nightdive Studios, asigurând că remasterizările lor se comportă așa cum te-ai aștepta de la un joc contemporan. Și aici apar opțiuni video și de control mult extinse față de original, asigurând astfel posibilitatea de a utiliza o selecție cât mai largă de periferice pentru a juca acest titlu, precum și compatibilitatea cu PC-urile sau consolele moderne. Și, de obicei, cam aici se oprește aportul celor de la Nightdive.

În Outlaws + Handful of Missions Remaster, aceștia au mers însă o idee mai departe, retușând sprite-urile originale pentru a le adăuga o notă suplimentară de detaliu, care iese în evidență atunci când sunt folosite rezoluții sensibil mai mari decât cea a originalului. Se trece astfel, în unele cazuri, de la niște sprite-uri tipice epocii pixel art la unele mult mai detaliate, în care poți admira figurile adversarilor pe care îi împuști, precum și mustățile acestora impunătoare.

Cel mai important însă, se păstrează stilul artistic al originalului, lucru ușor de observat atunci când, prin intermediul unei taste dedicate, poți comuta oricând între aspectul retro sau modernizat al jocului. Două lucruri dintre cele refăcute mi se par însă că nu se potrivesc prea bine în „peisaj”: noile sprite-uri care înfățișează caii, care arată destul de dubios, precum și modul mult prea modern de redare a apei, parcă preluat de undeva din epoca Unreal 2 / Half-Life 2 și nu dintr-un joc al anilor ’90. Măcar acesta din urmă poate fi dezactivat.

Importanță istorică?

Reîntorcându-ne la jocul inițial Outlaws și la lecția de istorie pe care o menționam anterior, apare întrebarea: cu ce s-a remarcat un asemenea titlu pentru a merita o remasterizare, mai ales, la aproape trei decenii de la apariția inițială? Ei bine, în ciuda aspectului prăfuit și a tehnologiei depășite chiar și în 1997, atunci când s-a lansat inițial, LucasArts a încercat câteva lucruri diferite cu Outlaws, chiar dacă, probabil, nici nu a conștientizat acest lucru la vremea respectivă.

Spre deosebire de jocuri similare precum DOOM sau Heretic, unde un ecran de text era suficient pentru a relata întreaga poveste și a îndemna jucătorii către unicul scop al jocului, uciderea demonilor, Outlaws chiar avea o poveste. Aceasta gravita în jurul lui James Anderson, un fost U.S. Marshal, acum retras la casa sa, pe peticul său de pământ, alături de soție și fiică. Familia refuză însă să-și vândă pământul industriașului Bob Graham, iar acesta își asmute „câinii” (tot felul de stereotipuri de cowboy certați cu legea) împotriva lui Anderson, ucigându-i nevasta și răpindu-i fiica. Inspirată din nenumăratele filme western, intriga îi oferea ocazia fostului Marshal să-și împartă legea singur, vânându-i pe rând pe toți din gașca lui Graham și, inevitabil, la final, chiar pe acesta.

Iar toate aceste evenimente erau relatate prin intermediul unor secvențe cinematice destul de arătoase, cu care jucătorul era răsplătit între nivelurile propriu-zise. Acestea se regăsesc și în versiunea remasterizată, chiar dacă nu la fel de retușate precum restul graficii din joc.

Iar, în ceea ce privește gameplay-ul, Outlaws venea cu un concept nou atunci, dar fără de care nu ne mai putem închipui shooterele din ziua de azi: armele trebuiau reîncărcate manual, existând un buton dedicat acestei acțiuni. De asemenea, daca nu mă înșel, în Outlaws am văzut, pentru prima oară într-un astfel de joc, o pușcă cu lunetă cu efect de zoom, pentru țintirea mai facilă a inamicilor aflați în depărtare. Pe lângă obișnuitele chei, atât de prezente în shooterele vremii, în acest titlu își făceau apariția și alte item-uri capabile să deblocheze diferite căi de acces alternative, cum ar fi o lopată cu care puteai săpa în anumite locuri. Nu în ultimul rând, clasicul stereotip al nivelului plasat într-un tren aflat în mișcare, pe care apoi l-am întâlnit în blockbustere precum Uncharted 2 sau Gears of War, a debutat în Outlaws, o adevărată realizare pentru mijloacele tehnice mult mai modeste ale acelor vremuri.

Și dacă tot a venit vorba despre nivelurile din Outlaws, acestea se încadrează în standardele acelor ani: pe de-o parte avem design-uri inspirate din locuri reale, cu o dispunere logică, precum un orășel din Vestul Sălbatic sau mai sus amintitul tren; pe de altă parte, nu scăpăm de locațiile labirintice, care necesită puterea de orientare a unui Einstein în devenire, complicate și întortocheate doar de dragul de a oferi jucătorilor o provocare mai dificila. Este interesant că Outlaws, deși lansat în anii ’90, a fost unul dintre primele jocuri care au oferit o serie de misiuni suplimentare prin download de pe Internet, un soi de DLC de dinainte să fie inventat acest termen. Nu vă faceți griji, și acestea sunt incluse în pachetul remasterizat.

În loc de încheiere

Nu lipsește nici componenta multiplayer, cu câteva moduri de joc precum Deathmatch free-for-all sau pe echipe, abordabile atât online, cât și într-o rețea locală LAN. Sincer însă, dacă pentru porțiunea single player a jocului am găsit suficiente argumente pro, nu aș spune că multiplayer-ul îl pot recomanda în vreun fel. Putea la fel de bine să și lipsească. Pachetul este întregit și de secțiunea Vault, în care Nightdive Studios a inclus, după cum ne-a obișnuit, tot felul de informații și imagini culese din timpul procesului de dezvoltare inițială a jocului. Și mai multă istorie pentru cei pasionați de subiect.

Aș mai putea să vorbesc și despre coloana sonoră compusă de Clint Bajakian în cel mai pur stil al filmelor western sau de vocile deloc rele pentru un joc al anilor ’90, dar nu cred că atârnă foarte mult în balanța pe care am expus-o inițial. Cu o campanie care poate fi terminată în aproximativ 8 ore și cu o relevanță istorică nu neapărat ieșită din comun, aș îndrăzni să spun că remaster-ul Outlaws + Handful of Missions nu prea își merită prețul de 27€ de pe Steam. Totuși, odată cu apariția unei inevitabile reduceri, această remasterizare s-ar putea să reprezinte un subiect de interes pentru pasionații de istorie ludică, și în special pentru cei care au crescut cu shooterele anilor ’90.