NVIDIA GeForce GTX 1660 SUPER: performanță și calitate, la un preț accesibil

De ce NVIDIA GeForce GTX 1660 SUPER? Pentru că evoluția grafică a jocurilor video pentru PC se află într-un moment de veritabilă cumpănă. Pe de-o parte, titlurile free-to-play, dedicate pasionaților de eSports, se bucură de o popularitate din ce în ce mai mare, milioane de gameri bucurându-se zilnic de jocuri precum Counter-Strike: Global Offensive, League of Legends sau Fortnite. Totuși, aceste jocuri au fost gândite pentru a fi accesibile unui public cât mai larg, deci necesitățile lor de ordin tehnic nu vor fi tocmai crescute.

De cealaltă parte, se regăsesc așa-zisele jocuri AAA, care încearcă, pe cât posibil, să împingă limitele grafice la noi niveluri calitative. Iar PC-ul, după cum era de așteptat, se află în avangarda acestui curent, edițiile pentru computer ale celor mai pretențioase titluri multiplatform fiind livrate, mai tot timpul, cu îmbunătățiri și optimizări speciale, menite să evindențieze noile tehnologii de pe această platformă. În aceste cazuri, pretențiile hardware cresc și, odată cu ele, investițiile financiare pe care gamerii trebuie să le facă pentru a putea rula corespunzător și aceste jocuri.

Echilibru între performanță și costuri

Totuși, nu ai mereu nevoie de cele mai puternice componente ale momentului pentru a te putea bucura de o gamă cât mai variată de jocuri video. Tocmai acest lucru au încercat să-l demonstreze cei de la NVIDIA când ne-au trimis la test poate cea mai echilibrată soluție de placă video pe care compania o propune în segmentul de mijloc: NVIDIA GeForce GTX 1660 SUPER.

Evident, GTX-ul din denumire lasă de înțeles că nu avem de-a face cu gama de vârf de la NVIDIA (marcată cu sufixul RTX), deci, din start, nu putem avea pretenții la efecte gen ray tracing în timp real, performanță suplimentară grație tehnologiei DLSS 2.0 sau rezoluții astronomice. Dimpotrivă, acest model încearcă să ofere performanțe mulțumitoare în cam orice joc, păstrând însă un nivel al prețului destul de accesibil (aproximativ 1200 lei).

Configurația de test

Mergând pe ideea de accesibilitate, modelul sosit în redacție pentru teste a fost inclus într-un sistem de medie, destul de bine echilibrat: Myria Vision V34WIN. Mai exact, iată configurația PC-ului folosit în testele noastre:

• Procesor: Intel Core I5-9600KF
• Placă de bază: ASUS PRIME H310M-R R2.0-S, Socket 1151
• Memorie RAM: 16GB (2 x ADATA 8GB DDR4 AD4U240038G17-B)
• SSD: SSD ADATA SU650 240GB 2.5″ SATA3
• Hard-disk: Seagate 1TB 7200rpm
• Placă video: ASUS Phoenix NVIDIA GeForce GTX 1660 SUPER, 6GB GDDR6, 192bit

Toate acestea au fost livrate într-o carcasă Myria MY8740, echipată cu iluminare RGB, și alimentate de o sursă Segotep GTR-550 550W, care nu va bate niciun record, însă este absolut suficientă pentru configurația acestui PC. PC-ul de față vine însoțit și de periferice (mouse și tastatură) marca Spacer, însă acestea sunt mai degrabă potrivite pentru un sistem office și nu pentru un computer dedicat gaming-ului.

Mai important este însă că acest sistem sosește cu Windows 10 Home preinstalat, deci nu trebuie să vă mai faceți o grijă suplimentară în privința sistemului de operare. De altfel, setup-ul inițial a fost rapid, update-urile pentru OS instalându-se destul de repede, alături de nelipsitele aplicații din „arsenalul” oricărui gamer care se respectă: driverele NVIDIA, GeForce Experience, precum și clienții Steam și Epic Games Store.

Evident, aceștia din urmă au fost necesari pentru a accesa jocurile cu ajutorul cărora am decis să testăm acest sistem și, implicit, nivelul de performanță pe care îl poate oferi un NVIDIA GeForce GTX 1660 SUPER. Iar, în privința acestei selecții de jocuri, am decis să mergem atât pe titluri ceva mai accesibile, precum cele din „gama” eSports, pe jocuri nu neapărat noi, însă extrem de populare (precum GTA V), precum și pe apariții recente, unele dintre ele destul de pretențioase din punct de vedere hardware (cum ar fi Control sau Metro Exodus).

Ca regulă de bază, deși în rândurile ce urmează am măsurat performanța și în ceea ce privește numerele de cadre pe secundă, nu am urmărit menționarea obsesivă a framerate-urilor obținute. Dimpotrivă, convingerea noastră este că nu simplele numere definesc o experiență de gameplay de calitate; așadar, am încercat să punem accentul pe fluența gameplay-ului și nu neapărat pe niște banale cifre.

De asemenea, ne-am rezumat la testarea jocurilor într-o singură rezoluție: 1920×1080 (1080p). La baza acestei decizii au stat câteva motive simple: vorbim despre o soluție grafică medie, instalată într-un sistem similar, iar rezoluția aleasă este de departe cea mai populară în rândurile majorității gamerilor. De asemenea, alegând această rezoluție, am putut urca detaliile grafice în majoritatea jocurilor până aproape de nivelurile maxime, păstrând în același timp gameplay-ul pe cât de fluent cu putință. Nu în ultimul rând, o astfel de placă video oferă posibilitatea de a profita de avantajele oferite de un monitor cu rate de refresh superioare (120Hz, 144Hz etc.), oferind beneficii vizibile pentru jocurile în care viteza de reacție chiar contează.

Counter-Strike: Global Offensive și alte titluri populare din gama eSports

După cum spuneam la început, jocurile acestea nu sunt tocmai pretențioase (în comparație cu alte titluri ce vor urma în testul nostru), iar experiența din Counter-Strike: Global Offensive o demonstrează cu vârf și îndesat.

În primul rând, se pot urca detaliile grafice la maximum, inclusiv antialiasing-ul până la amețitoare valoare de 8xMSAA, opțiune ce lipsește din majoritatea jocurilor moderne. Chiar și așa însă, Counter-Strike: Global Offensive a rulat ireproșabil pe acest sistem, cu framerate-uri ce au variat între 200fps și peste 300fps, în funcție de harta aleasă și numărul de efecte și personaje de pe ecran.

Performanțele ridicate nu doar că recomandă GeForce GTX 1660 SUPER drept un tovăraș perfect pentru un monitor cu rate de refresh mari (care sa permită exploatarea unor framerate-uri atât de ridicate), dar lasă destul loc și pentru creșterea rezoluției, în cazul în care doriți să optați pentru un afișaj mai pretențios.

DOOM Eternal

Trebuie să recunosc că am ales recentul DOOM Eternal în ideea de îngenunchea această configurație hardware precum demonii din joc îngenunchează la picioarele Slayer-ului. Și, într-o anumită măsură, am reușit: specificațiile tehnice ale GeForce GTX 1660 SUPER nu permit creșterea nivelului de detalii ale jocului peste preset-ul Ultra, la rezoluția 1920×1080.

Activând însă în aceste limite, DOOM Eternal s-a dovedit a fi un titlu extrem de bine optimizat, livrând în permanență, chiar și în momentele foarte aglomerate, framerate-uri de 100-120fps. Având în vedere nivelul de performanță, gameplay-ul, și așa foarte fluent, poate profita de pe urma cuplării cu un monitor cu rate de refresh mai mari.

De asemenea, timpii de încărcare sunt cvasi-inexistenți, dotarea sistemului de față cu stocare de tip SSD (nu neapărat cea mai rapidă, însă superioară oricărui hard-disk mecanic) și cu memorie RAM de 16GB dovedindu-se o decizie foarte inspirată.

Wolfenstein Youngblood

Deși nu este neapărat cel mai reușit first person shooter din seria Wolfenstein, Youngblood are câteva avantaje interesante: față de DOOM Eternal, permite urcarea nivelului grafic până la valoarea maximă (Mein Leben), probabil din cauza limitărilor versiunii mai vechi a motorului grafic id Tech folosit, dar și posibilitatea de a gusta un pic din „fructul interzis” (RTX) chiar și în absența unui cip dedicat.

Iar vârsta ceva mai înaintată a tehnologiei grafice folosite este evidentă și în timpii de încărcare, rapizi, însă sensibil mai ridicați decât în DOOM Eternal. În schimb, am avut parte de o experiență de joc foarte fluentă, cu un framerate constant de peste 100fps.

Framerate-urile obținute în unealta de benchmarking inclusă în joc sunt elocvente, recomandând din nou cuplarea unei asemenea plăci video cu un monitor capabil de rate de refresh superioare: 120 fps în medie în testul Riverside și 150fps în LabX.

Wolfenstein Youngblood beneficiază și de reflexii realizate cu ajutorul tehnicilor de ray-tracing, însă, pentru a profita de acestea în condiții acceptabile, este nevoie de o placă grafică din gama RTX. Totuși, le puteți încerca și pe un cip fără suport hardware: în benchmark tool, am obținut doar 20fps în Riverside cu RTX activat, respectiv 19fps în LabX (test ce cuprinde foarte multe reflexii).

Nici scăderea detaliilor nu îmbunătățește în mod semnificativ situația: pe preset-ul High am obținut 31fps atât în Riverside, cât și în testul LabX. O valoarea mulțumitoare pentru a testa aceste opțiuni vizuale în vederea unui eventual upgrade către o placă video mai performantă, din familia RTX.

Control

Control s-a dovedit a fi unul dintre cele mai pretențioase jocuri din 2019, third person shooter-ul lansat de finlandezii de la Remedy Entertainment în vara trecută reușind să „tureze” destul de mult atât consolele, cât și sistemele performante, echipate cu plăci video de ultima oră (atunci când erau activate efectele RTX).

Tocmai din această cauză, sincer, nu mă așteptam ca NVIDIA GeForce GTX 1660 SUPER să facă față acestui joc atât de bine. Folosind preset-ul High (ce include antialiasing 4xMSAA!!) și DirectX 12, am obținut o performanță mai mult decât mulțumitoare, ce oscilează în jurul pragului psihologic de 60 de cadre pe secundă (mai ridicată în secvențele de tutorial în care protagonista dobândește arme și abilități noi, mai scazută în porțiunile de acțiune furibundă, cu multe efecte pe ecran).

Per total, în ciuda unor scăderi sub 60fps, Control mi s-a părut foarte jucabil, iar efectul negativ al variațiunilor de framerate ar putea fi diminuat folosind un monitor ce oferă suport pentru NVIDIA G-Sync. Personal, n-aș renunța la calitatea grafică pentru un framerate ceva mai mare, performanța obținută fiind arhisuficientă pentru un joc single player precum este Control.

Grand Theft Auto V

În ciuda vârstei jocului celor de la Rockstar Games (lansat în 2013 pentru PS3 și Xbox 360!), GTA V are încă probleme semnificative în ceea ce privește setarea corectă și salvarea opțiunilor video.

După mai multe reporniri ale jocului, am reușit până la urmă să urcăm majoritatea opțiunilor video la setările maxime (Very High și Ultra), în modul de afișare DirectX 11, dar și să activăm setările specifice plăcilor video NVIDIA, cum ar fi antialiasing-ul TXAA sau NVIDIA PCSS Shadows.

Astfel, unealta de benchmark din joc a indicat framerate-uri ce variază între 60fps și peste 100fps. Experiența propriu-zisă de gameplay a fost la fel de mulțumitoare, între 80 și 100fps, potrivită chiar pentru un monitor cu refresh mai mare sau, poate, pentru o rezoluție mai ridicată.

Odată urcate și opțiunile grafice avansate la valorile maxime, benchmark-ul a coborât până la 40fps, în timp ce performanța din joc a rămas solidă, cu valori între 60 și 80fps, suficiente pentru un gameplay fluent.

Metro Exodus

Shooter-ul celor de la 4A Games este cel de-al doilea titlu foarte solicitant ales pentru acest test, care a dat de furcă, anul trecut, chiar și modelului GeForce RTX 2080 Ti pe care îl folosim în redacție. Ce am remarcat în Metro Exodus este ca rezultatele oferite de benchmark-ul inclus au reflectat destul de bine și experiența de gameplay.

Astfel, am pornit inițial cu preset-ul de calitate video Ultra Quality, în mod DirectX 12, fără a activa efectele RTX. În acest caz, folosind benchmark-ul am obținut un framerate mediu de 46fps. Și, în timp ce porțiunile claustrofobice din galeriile de metrou s-au dovedit foarte fluente (cam pe la 100fps, cu scăderi pe la 70fps atunci când pe ecran erau afișate multe efecte, precum flăcări abundente), în secțiunile exterioare framerate-ul a scăzut mult, stabilizându-se între 35 și 45fps, insuficient pentru o experiență cu adevărat fluentă.

Așadar, am redus nivelul de detalii la preset-ul High Quality, unde benchmark-ul a indicat un framerate mediu de 59fps, iar porțiunile din exterior au fost la fel de fluente, cu o performanță de puțin sub 60fps, aceasta fiind varianta pe care o recomandăm pentru un gameplay adecvat, păstrând însă un nivel vizual ridicat.

Shadow of The Tomb Raider

Cea mai recentă aventură a Larei Croft este un alt joc la care am putut urca nivelul grafic la cel mai înalt preset (Highest), păstrând însă antialiasing-ul la valoarea SMAAT2x și dezactivând umbrele RTX.

Aceste setări au livrat o performanță excelentă în benchmark-ul inclus: 77fps, care s-a reflectat într-un gameplay foarte fluent și un framerate constant de peste 60fps, mai aproape de 80fps, păstrând însa calitatea ridicată al graficii afișate.

Având în vedere framerate-ul generos, credem că, dacă veți cupla un monitor mai performant la un asemenea sistem, veți putea rula Shadow of The Tomb Raider și la rezoluții mai mari păstrând performanța la un nivel mulțumitor.

Concluzie

În urma acestor teste, îmi este clar că NVIDIA GeForce GTX 1660 SUPER reprezintă una dintre soluțiile ideale pentru cei care doresc să-și construiască un sistem de gaming capabil, însă nu foarte costisitor. Sigur, va trebui să vă împăcați cu ideea că nu veți avea parte de rezoluții astronomice, însă, pe un monitor Full HD, vă veți putea bucura de marea majoritate a jocurilor cu framerate-uri ridicate și un nivel al detaliilor superior față de ce întâlniți pe console, spre exemplu.

Ba mai mult, în anumite cazuri, veți avea și „rezerve” de performanță pe care le puteți utiliza fie pentru a rula unele jocuri (mai ales cele eSports) în framerate-uri amețitoare (pe ecrane capabile de rate de refresh mari), fie pentru a ridica rezoluția cu o treaptă, dacă monitorul folosit vă permite acest lucru.