Resistance 3 Review: îi poţi rezista?

| 09.09.2011
Resistance 3 Review: îi poţi rezista?

Şi acum ţin minte lansarea oficială a consolei PlayStation 3 în România. Lăsând la o parte lipsa acută de titluri importante şi prezenţa băieţilor de la echipa de fotbal Steaua Bucureşti (pe care i-am cam bătut la Ridge Racer 7), un lucru mi-a rămas întipărit pe retină: acel shooter first person în care oamenii se confruntau cu o rasă extraterestră într-un decor demn de cel de-al Doilea Război Mondial. Ulterior am aflat că era vorba despre Resistance: Fall of Man, un joc care arăta nesperat de bine pentru perioada în care a fost lansat (2006 în Statele Unite, 2007 în Europa). Resistance: Fall of Man a reuşit să se impună la acea vreme, aş îndrăzni să spun că mai puţin datorită calităţii efective a jocului, ci mai degrabă graţie secetei de jocuri demne de luat în seamă pentru PlayStation 3. Astfel, deşi nu rupea gura târgului, primul Resistance s-a vândut în aproape patru milioane de exemplare, determinându-i pe cei de la Insomniac Games să realizeze o continuare.

Până la apariţia lui Resistance 2, regulile jocului fuseseră redefinite de titluri precum Call of Duty 4: Modern Warfare şi Halo 3, titlul realizat de Insomniac şi publicat de Sony încercând din răsputeri să se adapteze noilor trenduri definite de concurenţă. Astfel, pentru Resistance 2, s-a adoptat modelul vieţii regenerabile, limitându-se arsenalul ce poate fi purtat la numai două arme. Şi, după cum a demonstrat-o şi Duke Nukem Forever, acest gen de decizii nu pică tocmai bine, fanii înrăiţi ai primului Resistance refuzând să adopte cel de-al doilea joc al seriei din cauza acestui gen de nemulţumiri. Asta nu înseamnă ca primele două titluri nu au fost jocuri bune spre foarte bune, însă nici Resistance: Fall of Man şi nici Resistance 2 nu au reuşit să se impună drept adevărate pietre de temelie ale librăriei pentru PlayStation 3, fiind mai degrabă considerate „rezerve de lux” într-o echipă în care evoluau jucători cu greutate precum seriile Uncharted, Killzone sau God of War.

Resistance 3

Totuşi, încercarea moarte n-are: chiar la începutul acestei toamne, Insomniac Games a revenit în forţă cu Resistance 3, un joc gândit pentru a pune în evidenţă mai toate atuurile consolei celor de la Sony: grafica 3D stereoscopică, suport pentru motion controller-ul PlayStation Move şi multiplayer cooperativ şi competitiv gratuit, prin intermediul PlayStation Network. Reuşeşte însă Resistance 3 să-şi depăşească predecesorii şi să se impună drept cel mai important first person shooter de pe PlayStation 3?

Dacă ar fi să ne luăm după primul contact cu jocul, nu prea. Toţi cei care au trecut prin Resistance: Fall of Man şi Resistance 2 ştiu că eroul acelor jocuri – Nathan Hale – nu-şi va mai face apariţia şi în Resistance 3, rolul personajul principal revenind acum lui Joseph Capelli, unul dintre aliaţii de nădejde din primele două titluri ale seriei. Între timp, Pământul a fost complet răvăşit de invazia extratereştrilor Chimera, care s-a extins de la Europa (Resistance 1), cuprinzând şi continentul american (Resistance 2). Conform firului narativ din Resistance 3, rasa invadatoare trece la rândul ei printr-un proces de adaptare la condiţiile de viaţă de pe Pământ, aceasta instalând terraformere în puncte stragegice ale planetei. Rolul acestora este de a răci semnificativ atmosfera Pământului, transformând astfel planeta într-un loc mult mai primitor pentru Chimera, dar şi într-un veritabil iad îngheţat pentru puţinii supravieţuitori rămaşi din rândurile oamenilor.

Resistance 3

În timpul trecut de la evenimentele din Resistance 2, Capelli a renunţat la cariera militară, dedicându-se vieţii de familie, soţiei sale Susan şi lui fiului lor de patru ani, Jack. Din păcate, condiţiile devin din ce în ce mai grele, Jack se îmbolnăveşte, iar temperaturile în continuă scădere agravează starea de sănătate a copilului. Astfel, forţat de evenimente, Capelli acceptă oferta doctorului Fyodor Malikov (unul dintre personajele importante din Resistance 2), cei doi pornind spre New York pentru a dezactiva terraformerul instalat de Chimera pe continentul american.

Din păcate, pentru a ajunge la partea interesantă a poveştii (călătoria spre New York şi ce implică aceasta), jucătorii sunt nevoiţi să treacă printr-o primă oră de gameplay destul de anost, parcă desprins din Resistance 1 sau 2, ce-i drept, cu o grafică mult mai bună. Astfel, jocul riscă să lase o impresie iniţială nu prea favorabilă, de shooter de duzină. Totuşi, cei răbdători sunt răsplatiţi mai apoi cu un veritabil „roller coaster ride”, dupa cum ar spune vorbitorii de limbă engleză: Capelli va străbate un întreg fluviu infectat de Chimera la bordul unui vaporaş, va lupta şi va dobândi noi aliaţi pe străzile din St. Louis şi va ajuta o comunitate religioasă să treacă peste pericolul extraterestru, înainte de a înfrunta Chimera pe străzile înzăpezite ale New York-ului. Poate cea mai remarcabilă (şi neaşteptată) parte a poveştii implică însă un inamic mult mai periculos chiar şi decât ameninţarea chimeriană: însăşi natura umană. Nu spun mai multe pentru a nu strica plăcerea celor care vor să parcurgă jocul.

Resistance 3

Astfel, impresia iniţială se şterge încet-încet cu buretele, Resistance 3 transformându-se, pe măsură ce joci, într-un titlu în care povestea joacă un rol cel puţin la fel de important precum acţiunea propriu-zisă, un soi de alternativă modernă la seria Half-Life. Totuşi, la rădăcini, Resistance 3 rămâne un shooter pur-sânge, Insomniac luând în considerare doleanţele fanilor în ceea ce priveşte corectarea neajunsurilor din Resistance 2. Astfel, limita de două arme a fost eliminată, Capelli putând căra cu el toate cele 12 arme din arsenalul său. Mai mult, producătorii şi-au dat frâu liber imaginaţiei în ceea ce priveşte design-ul acestor arme: pe lângă clasicele pistoale mitralieră, shotgun-uri, lansatoare de rachete sau puşti cu lunetă, Resistance 3 conţine şi câteva unelte originale, care fac deliciul amatorilor de shootere neconvenţionale.

Spre exemplu, Capelli are la dispoziţie un Atomizer, o armă capabilă să dezintegreze inamicii când este folosit modul implicit de foc sau să creeze o veritabilă gaură neagră care atrage toţi adversarii din proximitatea sa, atunci când se apelează la focul secundar. Pentru a condimenta şi mai mult reţeta, arsenalul din inventarul lui Capelli poate fi îmbunătăţit, existând trei niveluri de upgrade pentru fiecare armă în parte. Fiecare nivel aduce funcţionalitate în plus: spre exemplu, shotgun-ul va trage cu cartuşe incendiare, iar carabina va primi o minunăţie de baionetă în vârf, numai bună pentru a reduce inamicii la tăcere prin atacuri melee. Această îmbunătăţire a armelor se realizează în mod dinamic, într-un stil ce aminteşte de primul Dungeon Siege: cu cât mai mult timp este folosită o armă, cu atât mai repede specificaţiile sale cresc. Nu în ultimul rând, cel puţin pentru campania single player, s-a renunţat la viaţa regenerabilă din Resistance 2, revenindu-se la un sistem clasic, ce are la bază o bară de sănătate şi health pack-uri.

Resistance 3

Dacă la capitolul single player precedentele titluri Resistance nu s-au făcut remarcate, multiplayer-ul a fost dintotdeauna un atu al jocurilor realizate de Insomniac Games. Primul Resistance permitea sesiuni de joc de nu mai puţin de 40 de persoane simultan, în timp ce Resistance 2 a mers şi mai departe, cu moduri competitive pentru 60 de jucători şi mini-campanii cooperative generate aleatoriu, în care se puteau aventura 8 jucători în acelaşi timp. Din păcate, Resistance 3 nu mai urmează direcţia primelor două jocuri din serie.

Multiplayer-ul competitiv din Resistance 3 este limitat la 16 jucători, abordând o formulă mult prea inspirată de curentul Call of Duty, în care jucătorii sunt nevoiţi să acumuleze experienţă pentru a avansa în nivel şi a căpăta acces la arme şi abilităţi suplimentare. Mai mult, sistemul de upgrade al armelor este păstrat şi in multiplayer, existând riscul ca un jucător novice, ce nu a prins „valul iniţial” de confruntări online de după lansare, să fie vizibil dezavantajat în faţa veteranilor, care au dobândit deja acces la echipamentul avansat din joc. Un alt semn de întrebare referitor la multiplayer-ul din Resistance 3 este aşa-numitul PSN Network Pass, un cod pe baza căruia se poate accesa componenta online a jocului. Acest cod este inclus în fiecare exemplar nou (sigilat) al jocului, forţându-i pe cei care aleg să cumpere Resistance 3 la mâna a doua să facă o cheltuială suplimentară, pentru a achiziţiona un Network Pass nou prin intermediul PlayStation Store.

Resistance 3

Şi în ceea ce priveşte multiplayer-ul cooperativ, Resistance 3 se depărtează de formula din titlul precedent, abandonând mini-campaniile generate aleatoriu în favoarea posibilităţii de a juca întreaga campanie principală alături de un prieten. Sesiunile coop se pot desfăşura astfel fie online, prin intermediul PSN, fie local, prin splitscreen.

Aminteam la începutul acestei prezentări că primul Resistance, la vremea sa, mi-a lăsat o impresie foarte bună din punct de vedere vizual. Nu acelaşi lucru s-a putut spune şi despre Resistance 2, care, deşi arăta bine, era depăşit din punct de vedere tehnologic de alte titluri exclusive pentru consola PlayStation 3. Cam în aceeaşi direcţie merge şi Resistance 3, alternând momentele cu adevărat impresionante în ceea ce priveşte grafica cu scene care mai degrabă scot în evidenţă vârsta apreciabilă a consolei Sony. Impresia generală este că se putea şi mai bine, mai ales în cazul unor texturi de rezoluţii foarte scăzute. Totuşi, merită amintit suportul pentru afişajul 3D stereoscopic: jocul rulează foarte fluid în mod 3D, iar unele efecte de spaţializare sunt de-a dreptul impresionante. Chiar şi aşa, bogăţia de efecte poate avea un efect invers în ceea ce priveşte redarea 3D a jocului, afluenţa de fum, zăpada sau ploaie având darul de a obosi foarte rapid ochii privitorului.

Resistance 3

Nu în ultimul rând, pe parcursul testării jocului, am întâlnit şi unele bug-uri foarte deranjante, care nu aveau ce căuta într-un titlu de asemenea anvergură. Spre exemplu, în timpul unei bătălii cu un boss, acesta pur şi simplu a dispărut din nivel la un moment dat, învingerea lui (şi, implicit, avansarea în joc) devenind astfel imposibilă. Apoi, în unele momente (înainte sau după o secvenţă cinematică), jocul are tendinţa să se blocheze inexplicabil, forţând jucătorii să reseteze consola şi sa rejoace porţiuni importante pentru a putea progresa.

Acest gen de probleme împiedică Resistance 3 să-şi atingă adevăratul potenţial, în ciuda campaniei sale single player foarte reuşite, mult peste ce aveau de oferit primele două titluri ale seriei. Nici multiplayer-ul nu iese în evidenţă, oferta din Resistance 3 putând fi considerată cel mult o alternativă temporară pentru cei care aşteaptă Call of Duty: Modern Warfare 3 sau Battlefield 3. Chiar şi aşa, titlul celor de la Insomniac Games rămâne un shooter solid, a cărui strălucire va fi eclipsată însă, cel mai probabil, de alte apariţii importante ale acestui sfârşit de an.

Resistance 3

Părţi pozitive
  • campania single player, variată şi cu întorsături de situaţie neaşteptate
  • arsenalul bogat, interesant şi, într-o anumită măsură, original
  • suportul pentru afişare 3D stereoscopică şi PlayStation Move
  • posibilitatea de a juca cooperativ întreaga campanie
Părţi negative
  • începutul campaniei
  • multiplayer-ul online, oarecum restrictiv şi limitat
  • bug-uri
  • grafica putea fi mai bună